luni, 21 mai 2018

Regresie metalmedievală pentru o uitare memorabilă

Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi 2018

Green Hours

Calea Victorie 120

Sâmbătă 26 mai
Ora 21


Ghostphony de Irinel Anghel


Concert şi ghostperformance

cu

Irinel Anghel - voce
Rotheads (Bogdan Frigioiu - chitară electrică, Mircea Honceriu - chitară electrică, Alexandru Bîrsan - chitară bas, Matei Gheorghe - tobe)
Gabriel Leaşcu - live electronics
Călin Torsan - saxofon

şi ghostperformerii: Daniel Stancu, Paul Dunca, Reka Csapo Dup, Georgiana Dobre, Iulia Sima, Valentina Iordache, Alina Tofan, Ioana Pînzariu, Luiza Mitu, Alexandra Dascălu, Alex Maxim, Robert Băjenaru, Mihai Dragomir, Sergiu Corbu Boldor.

Sonorizare: Green Sound Team


Regresie actuală metalmedievală
pentru o uitare memorabilă
cu prezenţabsenţe de o claritate neclară
şi feţefărăfeţe în mişcare statică.
Un experiment artistic-social
într-o realitate fictivă unde te poti întâlni cu:
femeia care nu vede când e afară şi nu aude când e în interior
o/un CCD (Cerber-Calugarita-Divă)
un saxofon canin
o trupă de ghostheads
nonforma lipită de zid
creatura din lesă cu ceas care bantuie Calea Victoriei
cerşetorul care îţi dă bani doar la coborare
fantoma cu pastile
gheişele cu salată de hârtie
dansatoarele nevăzute
fantoma care citeste continuu
un torţionar din alt timp
obiecte care se plimba singure
un ghid pentru treptele infernului
cea despre care nu se spune nimic.

Performance-uri incluse: Vedenia si Breaking News de Daniel Stancu

18+

Intrare liberă

Afis si FB cover de: Vlad & Emil Arghir

luni, 14 mai 2018

Isabella Drăghici și George-Ștefan Niță, la Galeria Întâlnirilor


Miercuri, 16 mai 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de poezie. Invitați: Isabella Drăghici și George-Ștefan Niță. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Isabella Drăghici (n. 4 august 1977, Medgidia, Constanța) este asistent de cercetare științifică la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescuˮ al Academiei Române, Departamentul „Artele spectacolului. Teatru și filmˮ, actriță, poetă și prozatoare. Este licențiată a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) București, Facultatea de Teatru, specializarea Actorie, master în Studii Culturale la Universitatea București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, și doctorandă a Universității București, Facultatea de Filosofie, cu o teză despre raportul dintre sacru și arta teatrală. Din 2015, este membră a International Federation for Theatre Research (IFTR).
Este autoarea volumului de versuri „Printre tăceriˮ, apărut la Ed. Tracus Arte, București, în 2014. Beletristica sa cuprinde poezie, proză, eseu, publicate în reviste literare precum Convorbiri literare (poezie), Luceafărul de dimineață (poezie), Viața Românească (proză, eseu), Bucureștiul literar si artistic (proză), Argeș (proză), Tribuna (proză), Litere (poezie), Contact internațional (poezie), Porto-Franco (poezie, proză, articole culturale), Oglinda literară (poezie), Cervantes.
A obținut premii la festivaluri naționale de literatură, pentru poezie și proză:
Premiul pentru debut în poezie acordat de Societatea Scriitorilor „C. Negriˮ din Galați, revista Porto-Franco și Biblioteca „V.A Urechiaˮ, precum și premiul revistei Convorbiri literare, în cadrul Festivalului Național de Poezie „Grigore Hagiuˮ, Galați, 2012;
Premiul pentru poezie acordat de revista Euphorion la Festivalul Național de Literatură „Mihai Eminescuˮ, Ipotești, 2012;
Premiul al II-lea pentru proză scurtă la Festivalul Național de Literatură „Marin Predaˮ, ediția a XIII-a, 2012, și ediția a XIV-a, 2014, Alexandria;
Mențiune pentru proză scurtă la Festivalul Național de Literatură „Mihail Sadoveanu”, ediția a III-a, Iași, 2012.
Combină experiența academică și practica artistică în spectacole experimentale precum proiectele Dreptul la timp - spectacol omagial Nichita Stănescu, recital de flaut și poezie, 2015, realizat în colaborare cu ICR București, și spectacolul de teatru non-verbal Printre tăceri, un one woman show inspirat din atmosfera cărții sale omonime, spectacol cu care a participat la festivalului TeatROmania_Emmersioni Sceniche, 2015, desfășurat la Accademia di Romania din Roma, Italia.

George-Ștefan Niță (n. 1985) a studiat Etnologie și Antropologie Culturală în București și Bordeaux. A participat la atelierul de scriere creativă susținut de Marius Chivu și Florin Iaru și la atelierul de poezie al Simonei Popescu. A debutat în poezie cu volumul  „Tata nu are calˮ, manuscris câștigător al concursului pentru debut în poezie „Alexandru Mușina”. A publicat proză scurtă în nr. 5 din Iocan.

luni, 16 aprilie 2018

Marius Marian Şolea și Andrei Novac, la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska


Miercuri, 18 aprilie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Marius Marian Şolea și Andrei Novac. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Şolea Marius Marian este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă Iaşi, Secţia Patrimoniu Cultural - Restaurare-Conservare carte, licenţiat în Teologie şi Arte Plastice. Lucrarea de licenţă: Scrierea hieroglifică - premisă şi reprezentare a civilizaţiei egiptene. Este de asemenea licenţiat în Drept şi Administraţie Publică, iar din noiembrie 1998 – membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Din 2003 - până în prezent – este colaborator al revistelor „Gorjul de azi”, „Tribuna Învăţământului”, „Reflex”, „Calende”, „Viaţa Românească”, „Literatorul”, „Hyperion”, „Scrisul Românesc”, „Est”, „Poezia”, „Feed Back”, „Timpul”, „Convorbiri Literare”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Origini”, „Poesis”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Ateneu”, „Bucovina Literară”, „Ex Ponto” etc. August 2004, consilier în Ministerul Culturii şi Cultelor. Octombrie 2004, este membru în Colegiul redacţional al „Cugetarii Europene”, publicaţie a secţiunii române a Mişcării Europene;
Versuri pe albumele Paulei Seling, „Ştii ce înseamnă?”, 2001 (piesa Serile verii) şi Marcelei Buruian, „Nu sunt Albă ca Zăpada”, 2001 (piesele Mi-e frică-n lume şi Blues obosit). Prezente şi pe compilaţiile Romantic şi Fantastic Hits. Organizator al Festivalului de literatură poezie.ro, Agigea 2005, ediţia I, Putna 2005, ediţia a II-a, Agigea 2006, ediţia, a III-a.
Activitate editorială: „Mereu secunda, mereu şi Dumnezeu”, Editura Alexandru Ştefulescu, Târgu Jiu, 1995; „Universul din piatră”, Editura A 92, Iaşi, 1996;. „Paşii de sub simţ”, Editura A 92, Iaşi, 1997; „Semantice umbre”, Editura Junimea, Iaşi, 1998; „Cobiliţa cu furnici şi alte proceduri”, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1999;  „Lungul poem haiku de o mie de strofe”, Editura Albatros, Bucureşti, 2000;. „Blestemul bărbăţiei şi alte imagini sociale”, Editura Eminescu, Bucureşti, 2002; „Un peşchir şi o ţâră dragoste”, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2004; „Contemporan cu Dumnezeu”, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2005; „Graiul vostru. Viziunea ţăranului din Gorj asupra lumii”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006; „Crimă şi pace bună”, roman, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007; „Ministerul groazei, demnitarii crimei”, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2007; „Liber”, Editura Vinea, Bucureşti, 2008; „Generaţia suspendată”, Editura EDO, Bucureşti, 2010, volum distribuit împreună cu albumul artistului Florin Chilian, „Autistul, nu-l mai goniţi pe Brâncuşi”; „adevărul, pe înţelesul femeilor”, Editura Vremea, Bucureşti, 2011; „Scrisori pentru depărtările din voi • Cărţâ trâ dipârtărli dit voi”, Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2012; „Limita de existenţă”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2013; „Podul dintre două distanţe”, Editura Timpul, Iaşi, 2013; „Singurătăţi şi oameni”, Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013; „Chipurile omului”, Editura Vremea, Bucureşti, 2014; „Evident, adevărul”, Editura Pim, Iaşi, 2015; „Avertizări”, Editura Pim, Iaşi, 2016.

Andrei Novac s-a născut în 1983, în Târgu-Jiu. Este licențiat în istorie al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie. A publicat în majoritatea revistelor de cultură din România. Din mai 2009, este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volumele:Poezii” (2000); Miez de talpă(2003), A nouăsprezecea inimă de înger” (2003), Vârsta sării” (2006), Locul în care întorc tramvaiele” (2008), Aceiași” (2011), Regula timidității” (2016), Valentin Tașcu, solitarul promoției 70”(2016). Este prezent în mai multe antologii: Prima generație, ultimul val(2005), Maratonul de poezie și jazz” (2010),Piper, scorțișoară, dafin, vanilie” (2014),POETES, VOS PAPIERS (2014),Antologia Festivalului Internațional de Poezie Porțile Poeziei ”(2011).  Este expert în cadrul Institutului Cultural Român, Centrul cărții și lector universitar în cadrul Universității Creștine Dimitrie Cantemir” din București.

luni, 2 aprilie 2018

Dezbaterea „Centenar. Republica Moldova, între unionism şi statalism”, la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska


Miercuri, 4 aprilie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Centenar. Republica Moldova, între unionism şi statalism”. Invitați: Constantin Corneanu, Bogdan Jitea și Sebastian Rusu. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și face parte din seria de dezbateri „România la Centenar”.

Constantin Corneanu este membru fondator şi președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova între 2004 şi 2007 şi jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria şi la Observatorul Militar.
În perioada 1 martie 2010 – 10 august 2015 a fost cercetător-asociat în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 şi membru al Consiliului Științific al acestei instituții. A publicat numeroase studii, articole şi editoriale dedicate Revoluției Române din Decembrie 1989 din calitatea de cercetător şi Director Editorial al publicației CAIETELE REVOLUŢIEI (2012).
Are o experiență de peste 15 ani în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe şi politici de securitate, cu precădere în spaţiul ex-sovietic, precum şi relația dintre Republica Moldova şi România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) şi Facultatea de Istorie (1994) a Universității din București. A publicat lucrarea Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, 2007 şi ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013) şi numeroase articole științifice apărute în revistele Europa XXI, Revista de Istorie Militară, Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), Dosarele Istoriei, Istorie şi Civilizație, Historia, Lumea Magazin. A fost nominalizat la Marele Premiu al Clubului Român de Presă pentru talk-show pe anul 2000 cu  producția de televiziune Balcanii în flăcări.

Bogdan-Alexandru Jitea este doctor în istorie al Universității București (2012) cu teza Dizidentă și conformism în cinematografia regimului Ceaușescu. Domeniile sale de interes sunt istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare și politica culturală ceaușistă. Bogdan Jitea a fost expert în cadrul Direcției Români din Afara Țării din Institutul Cultural Român (2007-2015), cercetător în cadrul Institutului Român de Istorie Recentă (2010-2013), cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2013-2014), cercetător postdoctoral la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2014-2015). În prezent este cercetător în cadrul Arhivelor Naționale de Film unde coordonează proiectul Filmografia filmului documentar vechi (1897-1948). Este autor a numeroase studii și articole despre istoria cinematografiei românești și realizator al filmului documentar Epopeea Națională Cinematografică (2011). Printre ultimele titluri publicate se numără volumul Catalogul filmului documentar românesc (1897-1929), Editura Paradis, București, 2017 și studiile The Filmmakers and the Securitate during the Ceausescu regime. The Alexandru Tatos case, Analele Universității din București – Istorie, 2017, Avatarurile cinematografiei de tranziție. Studiu de caz R.A. CINEROM, Politicile filmului (vol. II), Editura Tact, Cluj-Napoca, 2017.

Sebastian Rusu este jurnalist de politică externă, editor la portalul Jurnalistii.ro, expert colaborator al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice “Gheorghe I.  Brătianu” (AESGS).
Din anul 2012, este doctor în științe sociale cu teza „Confruntări politico-ideologice în alegerile din deceniul al IV-lea 1930-1940”, unde a analizat imaginarul politic şi construcția electorală a partidelor politice din România Mare.
A publicat articole de politică internă, externă precum şi de istorie electorală. Jurnalist de politică externă, specializat în problematica spațiului ex-sovietic: Republica Moldova, absolvent al Ecole Doctorale En Science Sociales, AUF. A debutat în presa centrală în anul 2007, unde a abordat chestiuni de politică externă, internă și apărare. De-a lungul timpului, a scris la Curentul, Newsin, Adevărul, Evenimentul Zilei, Evenimentul Zilei de Chișinău, Pagina de Rusia, Politikon.md.

luni, 19 martie 2018

Dezbaterea „Body art –ul – continuare sau schimbare?” la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska


Miercuri, 21 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea Body art –ul – continuare sau schimbare. Invitată: Mirela Trăistaru . Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

În Europa de Est arta performance are o tradiție bogată. Cum mare parte a acestei regiuni a fost izolată de ceea ce se întâmpla în arta occidentală în perioada Războiului Rece, tradițiile artei performance, și anume arta-acțiune [action art], body art și happening-urile s-au aflat aici într-o relativă izolare. Controlul de stat complet asupra artei oficiale (pictură și sculptură) a făcut că performance-ul să se dezvolte în mod neoficial, în cercuri restrânse. În acest moment, când vorbim despre body art în România vorbim despre o continuitate în raport cu această tradiție sau de schimbare? La această întrebare va încerca să ne răspundă Mirela Trăistaru.

Mirela Trăistaru este absolventă de Design vestimentar şi de Pictură, a vernisat peste 50 de expoziţii personale în România, Statele Unite, Elveţia, Olanda, Austria, India, Coreea de Sud şi Egipt şi a participat la peste 120 de expoziţii colective. A pictat pe corpul manechinelor, a făcut costume şi decoruri pentru film şi teatru. A cochetat şi cu filmele de artă şi piesele de teatru, realizând costumele pentru spectacole importante. A lucrat cu regizori importanţi, precum Sanda Manu, Lucian Giurchescu, Alexandru Tocilescu, Ion Lucian, Chris Simion, Horaţiu Mălăele şi Gelu Colceag. A realizat costumele pentru diversele piese de teatre şi film.

A lucrat la spectacole cu Sanda Toma, Ştefan Iordache, Cornel Vulpe, Alexandru Repan, Andi Vasluianu, Dragoş Bucur, Medeea Marinescu, Monica Davidescu, Teodora Mareş sau Sebastian Papaiani. Pe lângă scenografie, decoruri, costume, body painting, organizează show-uri de fashion.

luni, 5 martie 2018

Dezbaterea „Familii care au făcut România Mare” la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska


Miercuri, 7 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea Familii care au făcut România Mare”. Invitat: Filip-Lucian Iorga. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și inaugurează seria de dezbateri „România la Centenar”.

Filip-Lucian Iorga, istoric şi scriitor, s-a născut în 1982, la Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni. Absolvent al Colegiului Naţional Spiru Haret din Bucureşti şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011), studii postdoctorale la Academia Română (2014-2015). Stagii de studii şi de cercetare la European College of Liberal Arts, Berlin (2004), Universitatea Paris IV Sorbona (2006), Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siècle din Paris (2009-2010), Institut National des Langues et Civilisations Orientales din Paris (2015).

Manager cultural în cadrul Institutului Cultural Român (2007-2008; din 2015), consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României (2007-2008), vice-preşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu (2008-2013), cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Departamentul de Studii Europene (2012-2014), expert în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la Direcţia Afaceri Europene (2012-2013), director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (2013), lector la Institutul Diplomatic Român, la Fundaţia Calea Victoriei, la Asociaţia „Povestaşii” şi la Colegiul Naţional de Apărare, iniţiator şi coordonator al colecţiei „Istorie cu blazon” de la Editura Corint (din 2015), autorul conceptului site-ului „Poveşti cu blazon” (2018).

Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta (din 2002) şi al Jockey Clubului Român (din 2013). În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, din mâna Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.

A publicat volumele: Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003), Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu; Humanitas, 2005, 2007, 2012), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Humanitas, 2013), Le tempérament oecuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Emmanuel Le Roy Ladurie, Jacques Le Goff, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013), Trecutul este viu (convorbiri cu Neagu Djuvara; Humanitas, 2014), Drumul spre casă (convorbiri cu Principele Nicolae al României; Curtea Veche Publishing, 2014; ediţie e-book în limba engleză, The Road Home), Copilărie regală (Corint, 2014), Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moşilor (cu Ana Iorga; Corint, 2015), Un cântec de lebădă. Vlăstare boiereşti în Primul Război Mondial (Corint, 2016).

Iniţiator al proiectului de cercetare şi publicistic „Memoria elitelor româneşti”, dedicat descendenţilor actuali ai boierimii şi ai marii burghezii româneşti.  Site personal: www.filipiorga.com

luni, 19 februarie 2018

Andra Rotaru, Iulia Modiga și Teodor Dună citesc la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 21 februarie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va debuta seria de evenimente din 2018 Galeria Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Andra Rotaru, Iulia Modiga, Teodor Dună. Evenimentul se derulează în parteneriat cu revista de literatură și multimedia Crevice (www.crevice.ro), sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: „trenul de treieşunu februarie”, Editura Vinea (2002 – Premiul Național Opera Prima „Mihai Eminescu”); „catafazii”, Editura Vinea (2005), „de-a viul”, Editura Cartea Românească (2010), „Der lärm des fleisches” (trad. de Georg Aescht), „Edition Solitude”, Germania (2012), „obiecte umane”, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori), „kirilă”, Editura Tracus Arte (2017). Selecţii din poemele sale sunt traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.

Iulia Modiga. „Pionierat” publicistic în ,„Stare de urgență”, ,„Revista la Plic” și „Tiuk!” (nu pune la socoteală revista „Examene”, în care i-au apărut fragmente de nuvele, în prag de Capacitate). Scrie studii, articole științifice despre mișcări sociale și Republica Moldova, știri, e-mail-uri succinte, proiecte pentru românii de pretutindeni. A câștigat ediția din 2014 a „Incubatorului de condeie”. A debutat cu volumul de poeme „Bagdad” (Ed. Karth, 2015), în legătură cu care s-au publicat vreo două cronici (în „Vatra” și „Convorbiri literare”). „Incendii” a apărut la Cartea Românească, în 2017. Activistă pentru Unire. Sociolog, jurnalist, în fișa postului: „expert”.


Andra Rotaru este poetă și jurnalistă. A realizat numeroase proiecte la intersecția dintre arte: performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa; documentarul All Together, realizat în cadrul rezidenței The International Writing Program (Universitatea din Iowa, 2014); Photo-letter pairing (fotografie, proiect realizat în colaborare cu numeroși artiști și cu comunitatea din Iowa). A susținut lecturi, panel-uri și prezentări în Europa, America de Nord și America de Sud, printre altele la New York, Chicago, Portland, Iowa, Mexico City și Puebla. Volume publicate: „Într-un pat, sub cearșaful alb” (2005), „Ținuturile sudului” (2010); „Lemur” (2012). „Lemur” a primit premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul de debut a fost tradus in spaniolă („En una cama bajo la sábana blanca”, editura Bassarai, 2008). În mai 2018, „Lemur” va apărea în traducere engleză, la editura americană Action Books.